„Presiunea” unor vârfuri ale etniei ţigăneşti, de a se introduce termenul rom în loc de ţigan devenise destul de puternică. De ce? Pentru că unele organizaţii internaţionale, guvernamentale sau neguvernamentale, luaseră decizia ca să se folosească termenul respectiv . ONU utiliza denumirile de roma sau gypsies (pentru limba engleză); roma sau tziganes (pentru franceză); Consiliul Europei – roma/gypsies (engleză), roms/tsiganes (franceză); OSCE – roma/sinti (sinti fiind denumirea ţiganilor în limba germană).
În al său studiu „Ţiganii sau avatarurile unei etnii bimilenare”, Mircea Istrate făcea o incursiune atât în istoria etniei ţigăneşti de-a lungul mileniilor, precum şi o disecare etimologică a termenilor de ţigan şi rom. Acesta era surprins de faptul că unele autorităţi româneşti cedaseră prea uşor în faţa presiunilor. El citează un „argument” al acestora: „Preferăm să ni se zică romi, numele de ţigan ne încalcă demnitatea. Romi însemnă din România, consemnează un anumit grad de civilizaţie, pe când denumirea de ţigan ne umileşte”. (Oare din cauze româneşti sau ţigăneşti? ne întrebam noi).
Mircea Istrate venea atunci cu câteva argumente ştiinţifice pentru păstrarea termenului de ţigan. Spunea autorul studiului: „Răsfoind Dicţionarul latin-român alcătuit de G Guţu în 1983, apărut la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, găsim:
a) Ti(aratus) – substantiv masculin = purtător de turban, de coafă, încoronat cu o tiară etc;
b) Gan(ge) - nume propriu, genitiv, latin-Gangis; ablativ (circumstanţial de loc, de mod) – Gange (fluviu din India).
Explicaţia directă: Ti(aratos) Gan(gis) = purtător de turban de la Gange.
De unde concluzia că ţiganii sunt originari de la Gangele uriaşei Indii şi, într-o vreme, purtau turbane sau coafe pe creştet, semn inconfundabil al apartanenţei la o anumită clasă socială şi la o etnie uşor de recunoscut. Pe scurt: Ti(aratus) + Gan(ge)=purtător de turban de la Gange. Un cetăţean indian pe o anumită treaptă socială”.
În privinţa cuvântului rom , Mircea Istrate aduce următorul argument:
a) Ro(gator) M(acedonum) – rugător al macedonenilor care ajunseseră până la Gange.
b) Romanes = Ro(gatores) Ma(cedonum) Ne(xi) S(unt).
Pe româneşte: rugători ai macedonenilor căzuţi în robia acestora.
Dreapta potrivire fiind făcută pentru ambii termeni – ţigan şi rom – se naşte fireasca întrebare: ce ar dori mai-marii ţiganilor? Să fie purtători de turban sau sclavi/robi?
Întrebarea finală: romi sau ţigani?
Răspunsul, de bun simţ, nu poate fi decât unul singur: ţigani cu Ţ mare. Pentru că a sosit vremea ca o parte a acestei etnii, din România, să le urmeze exemplul ţiganilor aplecători spre muncă, nu spre hoţie şi lenevie. Purtători de turbane, adică oameni calificaţi într-o anumită meserie din care să scoată onorabile venituri pentru întreţinerea personală, a familiilor lor!
Filolog Aurel David
Călăraşi, 15 august 2007
